Pasta de dinti OrganiCare Calivita

Acum puteti comanda si cele doua modele de pasta de dinti Calivita: Pastă de dinti cu Aloe vera, eucalipt şi nalb (OrganiCare Aloe Toothpaste Gel Eucalyptus and Mallow)  si Pastă de dinfi cu lut alb, lămâie şi salvie (OrganiCare White Clay Toothpaste Gel Lemon and Sage)

Datorită rolulului important pe care îl are dentitia în masticatie, dintii vin în contact direct cu alimentele ingerate. Resturile de alimente care rămăn pe suprafata dintilor, în special resturile care provin de la produsele care contin cantităti mari de glucide, constituie hrana bacteriilor care se găsesc in cavitatea bucală. Inmultirea excesivă a acestora, facilitată de abundenta de hrană, poate duce la diverse probleme ale dentitiei.

Placa dentară este constituită dintr-un biofilm de bacterii care sunt prezente pe dinti. Dacă nu este indepărtată periodic, prezenta ei poate duce la probleme ale gingiilor. Având timp suficient la dispozitie, placa se poate mineraliza, formând tartrul. Cariile dentare sunt asociate cu un anumit tip de bacterii producătoare de acid.

Având la dispozitie hrană suficientă, în absenta oxigenului, unele specii de bacterii din cavitatea bucală produc acid lactic, care dizolvă calciul şi fosforul din smaltul dintilor. Acest proces de demineralizare poate duce la distrugerea dintilor (aparitia cariilor). Saliva poate să neutralizeze în timp aciditatea produsă de bacterii, ajutând la protectia dintilor, dar nu poate traversa placa, In aceste zone acidul lactic produs de bacterii nu este neutralizat. Astfel, devine importantă îndepărtarea resturilor de alimente rămase pe suprafata dintilor pentru a lipsi bacteriile de hrana necesară dezvoltării respectiv multiplicării şi totodată reducerea numărului de bacterii prezente în cavitatea bucală, scăzând în acest mod cantitatea de acid care se poate forma ca rezultat al activitătii acestora.

pasta de dinti organicare calivita

Pastele de dinti OrganiCare Calivita contin ingrediente care îndepărtează resturile de alimente acumulate in urma meselor şi extracte de plante provenite din culturi organice care ajută la controlarea bacteriilor din cavitatea bucală, contribuind astfel la mentinerea unei dentitii sănătoase.

Aloe bardabensis (cunoscut şi ca Aloe vera) este o plantă suculentă cu o tulpină foarte scurtă, care creşte între 60 – 100 cm. Infloreşte vara, având flori de culoare galbenă; în unele regiuni, planta este folosită şi în scop decorativ, fiind rezistentă in medii aride şi necesitând cantit’ăti mici de apă. Gelul obtinut din frunzele sale ajută la calmarea inflamatiilor.

Malva sylvestris (nalba) este o plantă anuală, originară din Europa cu frunze ce prezintă formă de lobi şi flori violet care înfloreşte la sfârşitul primăverii. Extractele preparate folosind frunzele sau florile plantei au prezentat un semnificativ potential antibacterian, fiind eficiente impotriva unui număr de 4 specii de bacterii, dintre care una este prezentă la plante şi următoarele 3 sunt prezente şi la om.

Eucalyptus globulus (eucaliptul) este un arbore originar din zone ale Australiei şi Tasmaniei, frunzele sale reprezintând cea mai mare parte a alimentatiei urşilor koala. Se remarcă şi ca arbore ornamental, fiind introdus In multe zone calde ale globului. Uleiul de eucalipt prezintă importantă datorită proprietătile sale, în compozitia pastei de dinti remarcându-se datorită potentialului antibacterian şi aromei sale plăcute.

Kaolinul (lutul alb) este un compus găsit în natură, al cărui nume provine din cuvinte chinezeşti, care de-a lungul timpului şi-a găsit numeroase utilizări: în ceramică (portelan), materiale de constructii, cosmetică şi medicină. In compozitia pastelor de dinti se remarcă datorită eficientei sale în curătare şi albire, particulele de dimensiuni mici fiind foarte eficiente la indepărtarea resturilor de alimente de pe suprafata dintilor.

Citrus limon (lămâiul) este un arbore din familia Rutaceae, al cărui origini rămân neelucidate. Se presupune că ar proveni din India, Myanmar sau sudul Chinei. In Europa este cunoscut din perioada Imperiului Roman. Uleiul din coaja de lămâie se remarcă prin proprietătile sale aromatizante, unele cercetări conferindu-i şi un potential antibacterian.

Salvia officinalis (salvia) este o plantă perenă, veşnic verde, cu tulpină lemnoasă, frunze cu nuante de gri şi flori albastre sau purpurii. Este originară din regiunea mediteraneană, fiind naturalizată în multe regiuni ale globului. Are o istorie lungă a utilizării în medicina traditională şi gastronomie, azi fiind cultivată şi ca plantă ornamentală. Ştiinta modernă recunoaşte potentialul antiinflamator, antifungic şi antibacterian al plantei.

OrganiCare Pastă de dinti cu Aloe vera, eucalipt şi nalbă (Aloe Vera Toothpaste Gel Eucalyptus and Mallow) prezent sub forma unui recipient de 75 ml

Ingrediente: sorbitol, apă, gel de Aloe barbadensis, dioxid de siliciu, gumă xantan, xilitol, cocoil glutamat de sodiu, extract de Malva sylvestris, glicerină, ulei de Eucalyptus globulus, limonen, sorbat de potasiu, dehidroacetat de sodiu.

Mod de utilizare: pentru o eficienţă mai bună recomandăm folosirea produsului de câteva ori pe zi; lăsaţi produsul să acţioneze câteva minute în gură înainte de clătire.

Pastă de dinti cu lut alb, lămâie şi salvie (OrganiCare White Clay Toothpaste Gel Lemon and Sage) sub forma de tub cu 75 ml  de pasta

Ingrediente: sorbitol, apă, dioxid de siliciu hidratat, lauroil glutamat de sodiu, kaolin, gumă xantan, extract din frunze de Salvia officinalis, ulei din coajă de Citrus limon, glicerină, sorbat de potasiu, dehidroacetat de sodiu, limonen, geranial, neral.

Mod de utilizare: pentru o eficienţă mai bună recomandăm folosirea produsului de câteva ori pe zi; lăsaţi produsul să acţioneze câteva minute în gură înainte de clătire.

Dintele este o structură albicioasă, calcifiată găsită în maxilarele multor vertebrate, având un rol important in masticatie. Rădăcinile dintilor sunt acoperite de gingii. Dintii nu sunt constituiti din oase, ci mai degrabă din mai multe tesuturi cu densităti şi durităti variabile. Structura generală a dintilor este similară la vertebrate, cu toate acestea există variatii considerabile în ceea ce priveşte forma şi pozitia lor, conditionate de alimentatia vertebratului în cauză.

Unele animale dezvoltă un singur set de dinti, în timp ce altele dezvoltă mai multe seturi. Rechinii, de exemplu, dezvoltă un set nou de dinti la fiecare două săptămâni, pentru a înlocui dintii uzati. Rozătoarele prezintă un număr de dinti care cresc continuu, fiind uzati prin ros, ceea ce asigură o lungime relativ constantă a acestora.

In functie de forma lor, legată in principal de rolul jucat in masticatie, dintii se pot impărtii in mai multe tipuri: incisivi, canini, premolari şi molari. Observând dantura unui vertebrat, putem obtine informatii referitoare la modul de hrănire al acestuia. Astfel, ierbivorele prezintă numeroşi molari (au o formă specifică şi un anumit număr de proeminente), utili în mestecarea şi zdrobirea vegetatiei; carnivorele în schimb au nevoie de canini (formă aproximativ conică, ascutiti pentru a putea vâna. La om dentitia este heterodontă, ceea ce semnifică existenta unor dinti diferiti prin formă şi functii, distingăndu-se incisivi, canini, premolari şi molari.

In anatomie, pentru exprimarea numărului de dinti, se foloseşte aşa numita „formulă dentară”. Exprimarea acesteia se face raportat la tipul de dinti, numărul acestora şi semiarcadă. Ca şi la alte vertebrate, la om se disting două dentitii succesive, denumite dentitia temporară, respectiv dentitia permanentă.

Dentitia temporară este reprezentată de aşa numitii dinti de lapte în perioada copilăriei, al căror număr este 20.

Dentitia permanentă cuprinde un număr total de 32 dinti, pentru fiecare arcadă 16 dinti. Această dentitie apare treptat după vârsta de 7 ani.

Sub raport morfologic fiecare dinte prezintă: coroana – partea vizibilă a dintelui; rădăcina – fixată în alveolă (mai exact numită procesul alveolar) la a cărui extremă se află apexul sau vârful; colul dentar – cunoscut sub denumirea curentă de gâtul dintelui.

Din punct de vedere structural, dintele este format din substante diferite. Coroana este constituită din dentină sau ivoriu şi este acoperită cu email (numit şi substantă adamantină sau smalt). Rădăcina este formată din tesut osos, cu structură specifică, acoperit de o substantă numit cement. ln interiorul dintelui se află camera pulpară şi canalul radicular, care adăposteşte pulpa dentară, constituită din vasele şi nervii dintelui care traversează orificiul apexian al dintelui. Fixarea dintilorin alveolele dentare se face prin parodontiu. In anatomie parodontiul este definit ca „aparat de sustinere şi fixare” a dintelui. Fixarea se face de fapt printr-un sistem de fibre conjunctive implantate în cement, în peretele alveolar şi în gingie.

 

Publicat de Supli.ro la data de in categoriile: Suplimente

Comenteaza si tu

Comentariul tau
Nume (obligatoriu):
Email:
Website (optional)

Iti recomandam sa citesti si: